Brandul internațional SIMEX, în pofida pandemiei, a deschis reprezentanță – magazin de mobilă românească în Taşkent, capitala Uzbekistanului, la data de 20.05.2020.
Reprezentanța SIMEX-UZBEKISTAN funcționează în cel mai mare complex comercial din Asia Centrală, specializat în vânzarea mobilierului de elită: Complexul ATLAS, situat pe strada Timur Malik, nr.3A, unde se mai văd și azi urmele lui Ginghis Han.
În această perioadă de izolare, s-a înregistrat o creștere a vânzărilor on-line de mobilier, prin urmare, compania românească SIMEX nu și-a întrerupt activitatea, a luat măsuri stricte pentru siguranța angajaților și a partenerilor, cu care continuă să se dezvolte ca și producător și exportator de mobilă românească de calitate superioară, inclusiv pe celebrul Drum al Mătăsii. Câteva dintre atributele reușitei SIMEX pe piață internă și externă, sunt calitatea ireproșabilă, perseverența și seriozitatea, adică cuvântul dat, valorează mai presus decât ștampila sau semnătura.
Deschiderea reprezentanței din Tașkent, reprezintă o altă piatră de temelie a strategiei comerciale SIMEX privind dezvoltarea și extinderea în Uzbekistan, respectiv Asia Centrală. Această reprezentanță, pe lângă mobila românească, promovează imaginea României și a românilor în Uzbekistan și țările vecine: Tadjikistan, Kârgâzstan, China, Kazahstan, Afganistan, Iran, Pakistan.
Ţara noastră are mari şanse să devină o poartă importantă pentru accesul produselor central-asiatice, în special al celor energetice, pe piaţa europeană.
Piața din Uzbekistan, este formată din 32 milioane de locuitori, este o piață tânăra, vizată și „vânată” de majoritatea companiilor din țările occidentale. Capitală țării, metropola Tașkent, are o populație de peste 2 milioane locuitori, este cunoscută în special ca oraș industrial și punct de interconectare a rutelor de transport de pe Drumul Mătăsii, care a legat de-a lungul secolelor China de Europa.
Drumul Mătăsii a dus nu numai la bogăție, materială, cât și spirituală (ideile și tehnologiile au circulat și ele alături de mătăsuri, lână, ceai, aur, porțelan și de alte mirodenii), cât și la dezvoltarea unor orașe uzbece impozante și extravagante cum ar fi: Samarkand, Bukhara și Khiva (există legende că orașul a fost clădit de Shem, fiul lui Noe), care în ziua de astăzi sunt niște importanți magneți turistici mondiali.
Mai mult de 50% din produsul intern brut este generat de diversele domenii industriale. Agricultura, construcțiile, exploatarea gazelor, petrolului, aurului, uraniului, transportul de mărfuri și bumbacul se numără printre pilonii de bază ai economiei țării. Principalele mărfuri exportate sunt resursele naturale, bumbacul/ produsele textile, alimentare și automobilele. Apropo de bumbac: în perioada URSS, Uzbekistanul i-a întrecut pe americani la producția de bumbac. Cei mai importanți parteneri comerciali externi ai țării sunt Rusia, China și Kazahstan.
Republica Uzbekistan poate fi considerată drept unul dintre partenerii importanţi ai României în Asia Centrală, mai ales în ultimii ani, când s-a pus problema recuceririi pieţelor pierdute după revoluţie, capitol la care politicienii români încă nu au făcut nici măcar primul pas …. deoarece la „ai noștrii dragi politicieni” sistemul vorbă-faptă, nu funcționează….
Piața uzbecă oferă oportunități oamenilor de afaceri români interesați de comerțul cu parteneri din Uzbekistan, eu personal pot oferi sprijin oamenilor de afaceri români, prin diseminarea ofertelor de investiții și comerț ale firmelor românești interesate de identificarea de parteneri uzbeci dispuși să realizeze importuri din România, pot transmite respectivele oferte direct firmelor uzbece.
Creşterea economică explozivă din Asia este una dintre tendinţele globale care modelează lumea noastră. Asia este „căminul” celor mai rapide economii în dezvoltare din lume, importanţa şi influenţa sa la nivel mondial este în ascensiune. Astfel, Asia contează pentru Europa, ca şi pentru România, şi va conta chiar şi mai mult în viitor.
România ar trebui să-și facă un obiectiv important în relaţiile cu statele central-asiatice, prin promovarea coridoarelor Asia Centrală – Marea Caspică – Caucazul de Sud – Marea Neagră şi, în continuare, prin România, către Europa Centrală.
Favorizată de poziţia geografică a ţării noastre, care deţine gurile de vărsare ale Dunării, România poate să facă o conexiune a țărilor din Asia Centrală la Europa, cu Constanţa poartă de intrare pentru crearea unui coridor internațional de transport de mărfuri, din care România poate să câștige enorm atât pe termen scurt cât și lung. Asia Centrală este atractivă pentru toată Europa, este un spaţiu de efervescenţă economică.
Noi am fost învățați, că dezvoltările științifice provin doar din Occident, însă după ce ajungi în Asia Centrală, îți dai seama că Europa nu este „buricul pământului”, la ei importanța acordată științei, educației, culturii și civilizației datează din timpuri străvechi. Spre exemplu, medresele (= școlile, instituțiile de învățământ superior), care funcționau în Uzbekistan în secolul 16; Occidentul nu avea astfel de instituții de învățământ atât de bine echipate și cuprinzătoare.
În Uzbekistan, există un interes deosebit pentru mobila românească care este cotată, precepută şi vândută ca fiind cea mai bună şi elegantă mobilă din lume. Uzbecii cunosc foarte bine mobila noastră încă din perioada sovietică, nu degeaba se spune că, aproape fiecare copil sovietic, a fost «conceput» într-un pat cu eticheta – Fabricat în România. Pe lângă mobilă, piața uzbecă dorește și speră la multe alte produse româneşti, una dintre prioritățile actuale ale politicii externe a Uzbekistanului fiind atragerea de tehnologie înaltă din străinătate, inclusiv prin importul echipamentelor respective.
Industria mobilei reprezintă un sector important în cadrul economiei din România, este considerată a Patra Revoluţie Industrială (A Patra Revoluţie Industrială se referă în termeni simpli la modul în care tehnologii ca inteligenţa artificială, autovehiculele autonome şi internetul fuzionează cu vieţile fizice ale oamenilor). Producţia de mobilă reprezintă cea mai complexă activitate din industria lemnului, fiind totodată recunoscută drept cea mai performantă formă de valorificare a lemnului sub aspectul mărimii valorii adăugate la un metru cub de lemn brut.
Forţa de muncă folosită în industria fabricării mobilierului din România este super-calificată, reuşind să modeleze lemnul în produse complexe elegante şi unice, care oferă satisfacţie deplină atât consumatorilor interni, cât şi celor din afara graniţelor, prin sintagma «Stil, Confort, Durabilitate, Calitate, Seriozitate – Mobila Românească SIMEX». Tocmai de asta, noi producătorii români de mobilă, avem nevoie de sprijinul clasei politice prin implicare directă (cu fapte și nu doar vorbe!), în susținerea industriei de mobilă românească.
Ca să înțelegeți, cum stau lucrurile azi în România, vă ofer puterea exemplului: un tâmplar din 100 ron/ brut, rămâne în mâna cu aprox 58 ron, pe când un constructor din 100 ron/ brut, rămâne cu 77 ron/ net. Cerem la modul imperativ să se aplice şi la mobilă același grafic, analogic industriei construcțiilor, care poate fi un stimulent profund pentru angajații și angajatorii din sfera producției de mobilă.
Următorii pași importanți ar fi, interzicerea exportului de lemn masiv (sunt mai multe țări care practică această metodă cu succes și folos pentru țara lor), stoparea tăierii pădurilor în mod abuziv „pe semnătură la comandă”, reînființarea școlilor profesionale.
De peste 70 de ani, SIMEX își desfășoară activitatea neîntrerupt la poalele Măgurii în capitala mobilei românești Șimleu Silvaniei. Prin exporturile generate, SIMEX a devenit ambasadorul comercial al României în lume. Din 1947 produce orice din lemn masiv la nivel de artă și calitate excepțională. SIMEX – brand internațional consacrat, cu acționariat 100% românesc, aduce banii acasă în ROMÂNIA pentru români!
Tradiția unică a meșteșugului de mobilă românească SIMEX se transmite din generație în generație de peste un secol, deocamdată rezistă cu succes „valului globalizării” care are scopul precis de a transforma România dintr-o țară producătoare de top într-o piață de desfacere pentru alte țări.
Noi, românii, am putea face din mobila românească exact ce au făcut nemții din mașina Mercedes.
După cum vedeți, mobila românească deține o imagine foarte bună pe piața internațională. Ar putea deveni un brand mondial de top, cu reprezentanțe în toate țările lumii, din Londra până la Sydney. Pentru ca acest lucru să devină realitate, avem nevoie de sprijinul și voința clasei politice. România rămâne una din țările europene cu o puternică tradiție în industria prelucrării lemnului, fapt demonstrat de creșterea continuă a exporturilor în acest sector.
Exporturile reprezintă bunăstarea, oxigenul, fericirea unei țări. Fără exporturi nu avem banii noștri în țară. Fără o ECONOMIE sănătoasă nu avem Sănătate, Educație, Apărare, Dezvoltare etc. Trebuie să ne împrumutăm mai puțin și chiar deloc, însă, să facem export în țările unde «Made in Romania» încă reprezintă o carte de vizită serioasă care garantează calitatea.
Dezvoltarea exporturilor românești pot genera o adevărată și reală expansiune economică românească pe plan extern. Dacă dorim o relansare economică românească de succes, trebuie nepărat să ne concentrăm pe exporturi.
România trebuie urgent să recucerească piețele internaționale pierdute după revoluție: Rusia, republicile ex-URSS, Asia, China, America Latină, Africa, Țările Arabe, unde țara noastră a fost un mare jucător prin exporturi, de la chibrituri, textile, încălțăminte, mobilă, la tractoare, camioane, și locomotive.
