Firma responsabilă cu execuția lucrării a finalizat împingerea chesonului pe sub Pasajul Solventul, o structură din beton introdusă în zona forată de sub liniile de cale ferată. Această etapă va permite ulterior construcția unui drum și a unei linii de tramvai. Cu toate acestea, pasajul nu va fi finalizat în viitorul apropiat.

Lucrările au debutat în 2020, un an electoral, când fostul primar Nicolae Robu a plasat simbolic o capsulă a timpului în zona capătului de linie al tramvaiului din Ronaț. Actualul primar, Dominic Fritz, a susținut un discurs optimist cu privire la această etapă a proiectului:

„Astăzi celebrăm împreună un succes important de etapă în probabil cel mai important proiect de infrastructură pentru Timișoara din ultimele decenii. În doar două luni, am împins acest cheson sub zece linii de cale ferată, pe o lungime totală de 70 de metri. A fost un proces cu provocări, dar am reușit fără să oprim complet circulația trenurilor.”

Finalizarea pasajului nu va permite imediat utilizarea acestuia pentru trafic, întrucât trebuie construite Podul Solventul și drumul de legătură, care traversează terenul fostului combinat chimic, aflat în proces de decontaminare. Fritz a adăugat:

„Urmează o importantă parte de lucrări. Această lucrare este doar o parte a regândirii infrastructurii pentru această zonă între Bogdăneștilor, Ronaț și Dâmbovița. Am depus proiectele pentru Podul Solventul, care va lega cele două cartiere și va permite o nouă linie de tramvai până la gară.”

Provocări tehnice și administrative

Chesonul, având 70 de metri lungime și conținând 420 de tone de fier, a fost împins dinspre Strada Gării spre Bogdăneștilor. Viceprimarul Ruben Lațcău a evidențiat dificultățile birocratice întâmpinate:

„Cel mai greu lucru nu a fost să împingem acest cheson, care are 3500 de metri cubi de beton, ci să depășim obstacolele birocratice. A fost nevoie de peste zece proiecte separate autorizate și avizate doar pentru CFR.”

Din punct de vedere tehnic, etapa de împingere a chesonului a fost cea mai complexă, însă pasajul necesită lucrări suplimentare. Lațcău a explicat:

„Mai avem nevoie să pregătim fundația pentru utilități, drumul și linia de tramvai. Trebuie să reconfigurăm intersecția Strada Gării – Pasajul Solventul, astfel încât să se potrivească cu proiectul depus pentru finanțare.”

Viceprimarul a sugerat că tramvaiul ar putea circula prin pasaj în toamnă, deși infrastructura completă nu va fi finalizată până în vara anului viitor.

Tehnologie inovatoare și provocări geotehnice

Luigi Pastorelli, reprezentantul constructorului, a explicat utilizarea unei tehnologii inovatoare pentru România:

„A fost nevoie de echipamente și ingineri specializați. Tehnologia utilizată permite lucrul fără întreruperea completă a traficului feroviar.”

În timpul lucrărilor, au avut loc surpări ale solului între liniile de tren, ceea ce va necesita intervenții suplimentare pentru stabilizarea terenului.

Costuri și perspective pentru infrastructura din România

Costul total al pasajului este de 132 de milioane de lei, dintre care 43 de milioane provin din fonduri europene, iar restul din bugetul local. Lucrarea este realizată de un consorțiu de firme din România și Italia.

În România, utilizarea tehnologiei de împingere a chesoanelor este relativ rară, însă există proiecte notabile de infrastructură, precum Pasajul Basarab din București sau Pasajul Mihai Bravu.

Conform analizei Victa.ro, de la începutul anului 2025, au fost monitorizate 670 de șantiere de infrastructură, cu finanțare publică totală de 194,94 miliarde RON. Timiș este județul cu cele mai multe proiecte rutiere (37), urmat de Mehedinți (34) și Bacău (28). La polul opus se află Teleorman (4), Bistrița-Năsăud (5) și Călărași (7).

Sursa: Gazeta din Vest si Victa