Conceptul de „case pasive” câștigă tot mai mult teren și în România, atrăgând atenția publicului, chiar dacă construcția lor are un cost cu aproximativ 20% mai ridicat. Krisztina Mate, primul arhitect din județul Mureș certificat de Passive House Institute (PHI) Darmstadt, explică că avantajul major constă în reducerea la minimum a necesităților energetice ale acestor locuințe.
„Casa pasivă înseamnă de fapt o casă ale cărei necesități energetice sunt reduse la minim, consumul nu este redus la zero, pentru că de fapt chiar Institutul de Case Pasive și-a dat seama că, dacă reducem costurile unei case la zero, de fapt investiția nu se mai returnează în timp. Și atunci avem un cost foarte, foarte redus de energie. Asta înseamnă că avem o izolație foarte bună, etanșeitate la aer din nou foarte bună. Necesitățile anuale de energie sunt de 0,15 kilowați pe metru pătrat și avem ventilație mecanică cu recuperare de căldură. Aceștia sunt factorii principali obligatorii ca o casă să obțină de fapt acest certificat de casă pasivă”, a declarat arhitectul Krisztina Mate.
Potrivit statisticilor PHI, în România există în prezent 28 de case pasive, dintre care trei se află în județul Mureș.
„Vorbim de materiale de construcții speciale, dar ce este interesant e că acest termen și concept de casă pasivă de fapt se poate introduce la orice tip de casă. Nu este redus la niciun fel de tip de structură, de construire sau dimensiune. Adică avem dimensiuni optime, raportul între planuri și înălțimea clădirii, dar nu este ceva care este obligatoriu. Până în momentul de față au fost certificate doar locuințe individuale ca și case pasive. Investiția inițială este mai ridicată cam cu 20% față de o casă standard, dar pe termen lung ai un confort mai ridicat”, a precizat Krisztina Mate.
Ea a subliniat că acest concept de casă pasivă reprezintă o știință în continuă dezvoltare, dar în cadrul standardelor PHI există o flexibilitate și libertate considerabile.
