Potrivit datelor centralizate de platforma Victa.ro, în ultimele 12 luni, în România au fost identificate 2.433 de șantiere în domeniul infrastructurii rutiere. Acestea includ proiecte de construcție, modernizare sau extindere a drumurilor publice, șoselelor și autostrăzilor. Investițiile totale sunt estimate la 238,15 miliarde de lei, acoperind o suprafață de aproximativ 2,52 milioane de metri pătrați. Printre cele mai spectaculoase lucrări se numără tunelurile rutiere aflate în construcție, care vor depăși de cel puțin două ori lungimea legendarului tunel Capra–Bâlea.

Tunelul Capra–Bâlea – reperele unui record istoric

Construit în anii ’70 pe Transfăgărășan, tunelul Capra–Bâlea a fost, timp de cinci decenii, cel mai lung tunel rutier din România, cu o lungime de 884 de metri. Realizat cu efortul a sute de muncitori – mulți dintre ei militari – proiectul a necesitat dislocarea a peste 41.000 m³ de stâncă și utilizarea a 20 de tone de dinamită. Lucrările au continuat chiar și în condiții extreme, în plină iarnă, în zăpadă de peste un metru. O parte dintre muncitori au fost recompensați cu titlul de Erou al Muncii Socialiste.

Transfăgărășanul (DN7C), inaugurat în 1974 de Nicolae Ceaușescu, rămâne un simbol al infrastructurii rutiere românești, cunoscut mai degrabă pentru spectaculozitate decât pentru utilitate, fiind practicabil doar pe durata verii.

Tunelul Meseș – viitorul lider al infrastructurii subterane

În următorii ani, recordul deținut de tunelul Capra–Bâlea va fi depășit. Tunelul Meseș, inclus în tronsonul Poarta Sălajului–Nușfalău al Autostrăzii Transilvania (A3), va deveni cel mai lung tunel rutier din România, cu o lungime de 2,89 km. Proiectul, evaluat la 6,62 miliarde de lei (fără TVA), a fost atribuit în 2024 unui consorțiu condus de compania turcă Makyol și include o perioadă de proiectare de 18 luni, urmată de 60 de luni pentru execuție.

Tunelul va avea două galerii paralele, fiecare cu câte două benzi de circulație, fiind proiectat pentru o viteză de 120 km/h. Inițial, se propusese o săpătură deschisă, dar, pentru a proteja mediul și a reduce riscurile geotehnice, s-a optat pentru o soluție subterană.

Autostrada A1 Lugoj–Deva – soluții moderne pentru o zonă complexă

În vestul țării, pe Autostrada A1, între Margina și Holdea, sunt în execuție două tuneluri cu o lungime totală de 2,1 km. Lucrările, începute în februarie 2025, implică tehnologii avansate, cu forare protejată de sisteme tip „umbrelă de țevi”, iar fiecare pas de excavare este urmat de ancorare, plasare de plase metalice și injectare de beton special.

Această subsecțiune de 3,5 km, ce mai cuprinde un viaduct și alte structuri de sprijin, are o valoare de 843 milioane de lei. Planul inițial, ce prevedea un tunel scurt de 450 metri, a fost modificat în urma intervențiilor organizațiilor ecologiste.

Tuneluri majore și pe Autostrada Sibiu–Pitești

Autostrada Sibiu–Pitești, cel mai important proiect rutier montan din România, aduce în prim-plan două tuneluri impresionante. Tunelul Poiana, aflat pe Secțiunea 3 (Cornetu–Tigveni), va avea 1,78 km și va fi săpat cu utilaje TBM (Tunnel Boring Machine), tehnologie folosită în premieră pe scară largă în România. Valoarea lucrărilor este estimată la 5,3 miliarde de lei (fără TVA), cu termen de finalizare în 2027.

În martie 2025, a fost străpunsă prima galerie din tunelul Momaia (1,35 km), aflat pe Secțiunea 4 (Tigveni–Curtea de Argeș). Acesta este primul tunel rutier complet forat de pe o autostradă românească, cu două galerii unidirecționale, și va fi finalizat în 2026. Investiția se ridică la 1,67 miliarde de lei.

Autostrada Unirii (A8) – viitoarea rețea a tunelurilor montane

Cel mai ambițios proiect montan din România este Autostrada Unirii (A8), care va lega Transilvania de Moldova prin Munții Carpați Orientali. Pe traseul de peste 300 km sunt planificate peste 20 de tuneluri, ceea ce va transforma această autostradă într-un reper pentru infrastructura subterană.

În martie 2025, au fost atribuite contractele pentru două loturi importante:

• Lotul Ditrău–Grințieș (37,9 km), care va cuprinde 19 tuneluri și 63 de pasaje, finanțat cu 6,14 miliarde de lei.
• Lotul Sărățeni–Joseni (32 km), care include trei tuneluri unidirecționale, patru polate și două ecoducte, cu o valoare de 4,94 miliarde de lei.

Ambele proiecte vor fi realizate în 54 de luni, prin fonduri europene alocate prin Programul Transport 2021–2027.

Dacă activezi în domeniul construcțiilor, intră pe Victa.ro pentru a descoperi cele mai noi oportunități de ofertare din infrastructură și pentru a fi mereu cu un pas înainte în piața proiectelor publice și private.

Surse: ConstructFocus, Victa