//România accelerează: bilanțul infrastructurii rutiere din ultimul an și perspective pentru 2025

România accelerează: bilanțul infrastructurii rutiere din ultimul an și perspective pentru 2025

Ultimul an a adus un avans istoric pentru infrastructura rutieră din România. După ani de întârzieri și șantiere fragmentate, 2024–2025 a însemnat inaugurări record, noi proiecte contractate și lucrări strategice cu impact regional.

Inaugurări record în 2024

  • România a deschis 197 km de autostrăzi și drumuri expres – cea mai mare lungime inaugurată într-un singur an în istorie.
  • Cele mai importante livrări au venit de pe Autostrada A7 (Moldovei), unde au fost dați în trafic peste 100 km între Buzău, Râmnicu Sărat și Focșani.
  • Alte tronsoane deschise au vizat segmente din A0 – Centura București și drumuri expres regionale.

O rețea în expansiune

  • La final de 2024, România avea 1.269,8 km de autostrăzi și drumuri expres în exploatare.
  • Ținta oficială pentru 2025 este ambițioasă: depășirea pragului de 1.500 km.
  • În paralel, se află în lucru peste 800 km de infrastructură rutieră majoră, cu șantiere deschise pe toate marile coridoare.

Proiecte strategice: A7 și A8

  • A7 (Autostrada Moldovei) este cel mai avansat proiect, cu lucrări în desfășurare pe întreaga lungime Ploiești–Pașcani. Conectarea Moldovei la rețeaua națională și la coridoarele europene este estimată pentru 2026.
  • A8 (Autostrada Unirii) a făcut pași concreți: în 2025 au fost semnate contracte pentru mai multe loturi din zona montană și estică, inclusiv segmentul Ditrău–Grințieș (~38 km).

Infrastructură locală și proiecte urbane

Nu doar autostrăzile au marcat progrese:

  • La Timișoara, Calea Stan Vidrighin (3,4 km) a fost complet reabilitată, cu linii de tramvai, piste de biciclete și rețele subterane noi.
  • În Satu Mare, Podul Transilvania (644 m, patru benzi + pistă de biciclete) a fost inaugurat pe 30 mai 2025, facilitând traficul urban și regional.

Provocări persistente

  • Întârzierile birocratice și procedurile greoaie de achiziții publice încă frânează unele proiecte.
  • Forța de muncă și resursele pentru construcții sunt limitate, iar creșterea costurilor cu materialele continuă să pună presiune pe contracte.
  • Totuși, fondurile europene prin PNRR și programele de coeziune sunt un catalizator puternic, condiționând respectarea termenelor.

Perspective pentru 2025 și după

  • Ministerul Transporturilor și CNAIR au planuri pentru peste 750 km de drumuri noi licitate și contracte deja semnate pentru alți 760 km.
  • Pe termen scurt, prioritățile sunt: finalizarea loturilor A0 Sud și Nord, avans rapid pe A7 și demararea lucrărilor majore la A8.
  • În context geopolitic, autostrăzile Moldovei (A7) și Unirii (A8) capătă valoare strategică, fiind vitale pentru conectivitatea cu Ucraina și coridoarele paneuropene.

2024 a reprezentat anul în care România a livrat cel mai mult la capitolul infrastructură rutieră. 2025 promite să continue acest ritm, cu ținta de a depăși 1.500 km de drumuri de mare viteză. Dacă provocările administrative și de execuție vor fi depășite, România se apropie de o adevărată transformare logistică și economică.

Surse: Romania Insider, Argeș Expres, Le Monde.