Planul Noul Bauhaus de reabilitare clădirilor existente lansat Ursula von der Leyen, președinta Comisiei europene în toamna acestui are ca obiectiv renovarea a peste 35 milioane de clădiri din Europa. Reducerea consumului energetic este unul din obiective având în vedere că peste 40% din consumul al UE este datorat clădirilor .
Din 2021 conformarea clădirilor existente se va face astfel încât să rezulte un consum redus de energie NZEB (Near Zero Energy Building) în concordanță cu Ordonanța 13/2016-01-27 Guvernul României pentru modificarea şi completarea Legii nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor, prin care România se aliniază cu obiectivele Uniunii europene de reducere a consumului de energie datorat clădirilor. Inclusiv când vorbim de ample lucrări de reabilitare se aplică legislația. De asemenea, sunt prevăzute studii și identificarea unor metode alternative de producere a energiei din surse regenerabile.
Dincolo de eficientizarea energetică, acest amplu proiect european presupune o abordare interdisciplinară a arhitecților, experților, designerilor, inginerilor, urbaniștilor, artiștilor, prin care să aibă loc o transformare profundă a modului în care reconstruim.
Dacă în primul rând ne gândim la termoizolarea clădirii, este necesar de menționat că procesul de reabilitare este mai complex și cuprinde inclusiv expertizarea clădirii din punct de vedere structural, al instalațiilor existente, al conformării din punct de vedere al securității la foc, al siguranței în exploatare, al protecției mediului și împotriva zgomotului.
Fondul construit reprezintă o resursă existentă. Renovarea este un prilej bun de analiza și posibilitatea unor conversii funcționale, sau dacă este cazul de extinderi, supraetajări, noi fluxuri (scări suplimentare) sau schimbarea configurației interioare astfel încât să crească și calitatea spațiilor.
Prima fază a unui proiect de reabilitarea o reprezintă expertizarea și auditarea situației existente de către experții de specialitate care vor identifica problemele. Pornind de la constatările din teren, sondajele, studiile, relevee se evaluează în ansamblu clădirea și se stabilesc direcțiile de abordare și soluțiile punctuale.
Expertul pe rezistență va observa fisurile datorate sistemului structural, va identifica sistemul constructiv specific perioadei în care a fost construit, va analiza testele și sondajele materialelor existente, și dacă este cazul va solicita consolidări.
Expertul pe instalații constată starea actuală a instalațiilor și va analiza prin prisma normativelor actuale compatibilitatea sistemelor pentru funcțiunea actuală. Este important de avut în vedere că instalațiile existente au o durată de viață, iar o dată cu trecerea timpului acestea se uzează și nu por funcționa la nesfârșit.
Expertul pe securitatea la incendiu evaluează clădirea din punct de vedere al funcțiunii, coroborat cu numărul de utilizatori, numărul căilor de evacuare, lungimea căilor de evacuare, sistemul structural, tipul și dimensiunea scărilor, și alte prevederi ale normativelor. Dacă descoperă incompatibilități, atunci le va identifica și recomanda măsuri prin care să se respecte exigențele actuale. De exemplu dacă într-o clădire se dorește mărirea numărului de utilizatori, atunci se vor calcula fluxurile de evacuare, necesarul de uși de evacuare și tipul acestora, și se dimensiona astfel încât să permită evacuarea în siguranță.
Expertul pe cerințele de privind siguranță în exploatare, igiena, sănătatea oamenilor, refacerea și protecția mediului, izolare termică și economia de energie, protecție împotriva zgomotului analizează clădirea și identifică problemele de etanșeitate, de pierderi de căldură, infiltrații neconforme care conduc a apariția mucegaiurilor, etc.
De exemplu, dacă observăm la interiorul unei clădiri igrasie, aceasta provine dintr-o rezolvare incorectă a ”punților termice” care permit pierderea de căldură și formarea picăturilor de condens care facilitează formarea mucegaiurilor.
Echipa care evaluează clădirea este coordonată de un arhitect cu experiență care va prelua recomandările experților și integra prin soluțiile din proiect.
A studia o clădire existentă este o muncă de cercetare asemenea unui detectiv. Pe de o parte se caută logica conceptului inițial al clădirii, apoi se evaluează cum s-au comportat/deteriorat în timp elementele componente și cum se situează ca performanță în raport cu normativele de proiectare actuale.
Toate datele din teren sunt coroborate și se analizează pentru a determina cum se comportă clădirea.
Reabilitarea este un proces iterativ și colaborativ unde arhitectul, beneficiarul, experții și inginerii lucrează împreună pentru a lua cele mai bune decizii. Este posibil ca după primele investigații să fie în continuare necesare analize suplimentare.
Este o evaluare complexă care necesită înaltă specializare și experiență.
În concluzie, o dată cu Strategia Noul Bauhaus, în România reabilitarea clădirilor va reprezenta un demers importat în proiectare. Strategia reprezintă o șansă de reutilizare a fondului construit, iar pentru comunități oportunitatea de a integra țesutul vechi în noul ritm al orașului.
Proiectul prezentat în articol, Reconversia Autogării Chitila, a fost remarcat și premiat în cadrul Anualei de arhitectură București, 2020 pentru calitatea excepțională în cadrul secțiunii Arhitectura Spațiului Public.
În prezent, Studio ae acoperă toată gama de servicii de proiectare de la faza de evaluare & consultanță, autorizare, la cea de asistență pe parcursul execuției până la finalizarea șantierului.
Echipa de proiect
Arhitectură: arh. Elena Ștefănescu-Marcu, arh. Andrei Ștefănescu – studio ae
Client: Mega Image SRL
Structură: ing. Rareș Bentu
Instalații: Ace Tech Consulting SRL
Peisagistică: arh. Nicolas Triboi
Project management: ing Adrian Kitițoiu
Constructor: Constar SRL
Fotografii – arhitect Sabin Prodan.
