În România, modernizarea infrastructurii școlare continuă să întâmpine obstacole majore, în ciuda disponibilității fondurilor europene și a necesității urgente de a oferi condiții adecvate elevilor. De la proiecte abandonate până la șantiere întârziate, situația reflectă o problemă de sistem ce afectează în special marile orașe și mediul rural. Cazul Școlii 30 din Timișoara este emblematic pentru aceste dificultăți.

Școala 30 din Timișoara – Un Proiect Abandonat și o Lecție de Gestionare Deficitară

Primăria Timișoara a obținut 4 milioane de euro din fonduri europene pentru extinderea Școlii Gimnaziale nr. 30, una dintre cele mai solicitate unități de învățământ din oraș. Proiectul prevedea construirea a două corpuri noi de clădire, însă lucrările au fost abandonate în 2024. Firma contractată a întârziat executarea lucrărilor, invocând probleme de proiectare, și a intrat în litigiu cu autoritatea locală. Între timp, terenurile de sport au fost transformate în spațiu pentru containere modulare, unde peste 200 de elevi își desfășoară cursurile în condiții improprii.

În plus, activitatea bazinului de înot al școlii, renovat anterior cu 1,5 milioane de euro, a fost blocată de același constructor, care a lăsat vestiarele neterminate, cu pereți decopertați și spații expuse. Pentru nerespectarea obligațiilor contractuale, constructorul a fost penalizat cu 500.000 de euro, i s-a reziliat contractul și i s-a emis un certificat negativ valabil cinci ani, document care îl clasifică drept partener nesigur în sistemul public de achiziții.

În mod surprinzător, aceeași firmă s-a înscris ulterior la noua licitație pentru finalizarea lucrărilor, deși avea o medie de doar 21 de angajați și un portofoliu de contracte ce ar necesita o capacitate logistică mult mai mare.

Infrastructura Școlară: Provocări Majore la Început de An Școlar

În anul școlar 2024–2025, peste 900 de unități de învățământ din România au fost relocate temporar, majoritatea fiind în proces de reabilitare sau modernizare. Alte 70 de școli încă au grupuri sanitare neconforme, iar 19 funcționează în trei schimburi, deși această practică va fi interzisă din anul școlar 2025–2026. Situația subliniază decalajul între nevoile reale ale sistemului educațional și capacitatea autorităților de a gestiona eficient proiectele de infrastructură.

Proiecte și Investiții în Curs: Eforturi de Recuperare prin PNRR

Cu toate dificultățile întâmpinate, România derulează prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) un program ambițios de modernizare:

• Peste 6.100 de proiecte educaționale au fost lansate.
• Peste 5.800 de școli sunt dotate cu mobilier, echipamente IT și materiale didactice.
• 56 de școli verzi sunt în construcție, cu termen de finalizare până în 2026.

În zonele rurale, Ministerul Educației a lansat un apel în valoare de 30 de milioane de euro pentru construirea a trei campusuri școlare, fiecare destinat unui minim de 300 de elevi.

Un exemplu concret este localitatea Coropceni (județul Iași), unde se construiește o școală modernă, complet echipată cu laboratoare, bibliotecă, cantină și cabinet psihologic – un model de integrare funcțională a spațiului educațional rural.

Radiografia Reală a Proiectelor: Date din Piața Construcțiilor

Conform datelor furnizate de platforma Victa.ro, în ultimul an au fost monitorizate 2.400 de proiecte publice din domeniul educațional, în diferite stadii de execuție. Clasificarea arată astfel:

• 556 proiecte de construcții noi – buget estimat: 7,68 miliarde RON
• 1.626 proiecte de renovare – buget estimat: 12,53 miliarde RON
• 158 proiecte de extindere
• 34 proiecte de reparații
• 26 proiecte de modernizare

Stadiul actual al celor 2.400 de proiecte:

• 424 în proiectare
• 53 în fază de autorizare
• 441 înainte de execuție
• 825 în construcție
• 253 în amenajare
• 397 finalizate

Aceste date evidențiază un volum semnificativ de investiții în derulare, dar și un blocaj la nivelul execuției efective, cauzat frecvent de selecția deficitară a constructorilor, lipsa forței de muncă sau suprasolicitarea firmelor cu resurse limitate.

Oportunități Mari, Risc de Blocaj Sistemic

Piața construcțiilor din domeniul educațional este în plină expansiune, dar riscă să fie sufocată de disfuncționalități sistemice. Proiecte de mare valoare, precum cele din PNRR, oferă oportunități reale pentru firmele de construcții, dar cer o abordare profesionistă, respect față de termenele contractuale și capacitate logistică adecvată.

Pentru ca aceste investiții să se traducă în rezultate concrete pentru comunități, este nevoie de transparență în licitații, verificare riguroasă a capacității constructorilor, și colaborare eficientă între autorități și mediul privat.

Concluzie

Deși există inițiative și fonduri pentru modernizarea infrastructurii școlare din România, implementarea acestora este adesea împiedicată de probleme administrative și contracte defectuoase. Este esențial ca autoritățile să îmbunătățească procesul de selecție și monitorizare a firmelor contractante pentru a asigura finalizarea proiectelor și oferirea unui mediu educațional adecvat elevilor.

Pentru acces la informații despre școli în construcție, proiecte aflate în licitație sau în faze de autorizare, urmărește actualizările din platformele specializate precum Victa.ro – sursa ta de încredere pentru oportunități reale în construcții publice!

Sursa: ȘtirileProTV, gandul.ro, Victa.ro