//Eficiența energetică: de ce este necesară și obligatorie?

Eficiența energetică: de ce este necesară și obligatorie?

Comisia Europeană afirma în 2016 că sectorul construcțiilor reprezintă cel mai mare consumator de energie din Europa, absorbind 40 % din energia finală. Aproximativ 75 % dintre clădiri nu erau eficiente din punct de vedere energetic la acel moment și, în funcție de statul membru, în fiecare an se renovau doar 0,4-1,2 % din parcul imobiliar.

Potrivit Legii nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, republicată:

  • clădirile noi, pentru care recepţia la terminarea lucrărilor se efectuează începând cu 31 decembrie 2020, vor fi clădiri al căror consum de energie din surse convenţionale este aproape egal cu zero;
  • clădirile noi din proprietatea/administrarea autorităţilor administraţiei publice care urmează să fie recepţionate după 31 decembrie 2018 vor fi clădiri al căror consum de energie din surse convenţionale este aproape egal cu zero.

Această strategie este abordată pentru sprijinirea renovării parcului național de clădiri rezidențiale și nerezidențiale, atât publice, cât și private, și transformarea sa treptată într-un parc imobiliar cu un nivel ridicat de eficiență energetică și decarbonat până în anul 2050, facilitând transformarea eficace din punctul de vedere al costurilor a clădirilor existente în clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero

În ce condiții se consideră o clădire a fi eficientă energetic?

Performața energetică a unei clădiri este exprimată prin următorii indicatori de performanță:

  • clasa energetică,
  • consumul total specific de energie primară;
  • indicele de emisii echivalent CO2;
  • consum total specific de energie din surse regenerabile.

Performanța energetică a clădirii/unității de clădire reflectă consumul de energie pentru:

  • încălzirea/răcirea spațiului;
  • apă caldă menajeră;
  • ventilare;
  • iluminat integrat;
  • alte sisteme tehnice ale clădirii.

Așadar, o clădire eficientă energetic va avea o clasă energetică cât mai bună, consum de energie primară mic, emisii CO2 cât mai reduse și un consum de energie din surse regenerabile mare.

Standarde de clădiri eficiente energetic

Există mai multe concepte de clădiri eficiente energetic precum: casele Pasive, nZEB (nearly Zero Energy Buildings) sau Low-E.

Casele Pasive (Passive House) sunt construite conform Standardului Passive House al Institutului German de Case Pasive din Darmstadt, Germania. Standardul de case pasive este recunoscut pe plan mondial ca fiind cel mai înalt standard de eficiență energetică existent în momentul de față. Casele pasive au un consum de energie de maxim 15 kWh/m2/an pentru încălzire și răcire.

Clădirea nZEB, cu consum de energie aproape egal cu zero este clădirea cu o performanţă energetică foarte ridicată, la care necesarul de energie din surse convenţionale este aproape egal cu zero sau este foarte scăzut şi este acoperit, în cea mai mare măsură, cu energie din surse regenerabile, inclusiv cu energie din surse regenerabile produsă la faţa locului sau în apropiere. O clădire NZEB va avea consumul de energie și degajările de CO2 variabile, în funcție de zona climatică și de funcțiunea clădirii.

În România este stabilit ca energia din surse regenerabile produsă la fața locului sau în apropiere, să fie într-o proporție de minimum 30%.

Casele Low-E (Low Energy) sunt construite conform unui standard internațional conform căruia o casă care are un consum de energie pentru încălzire și răcire egal sau mai mic de 50 kWh/m2/an, intră în această categorie.

Cum se obține o clădire eficientă energetic?

Pentru obținerea unui necesar de energie foarte scăzut sau aproape egal cu zero se vor urmări valorile recomandate pentru fiecare concept de clădire eficientă energetic, pentru transmitanța termică/rezistența termică a elementelor care alcătuiesc anvelopa termică a clădirilor. Se va urmări prevederea straturilor termoizolante continuu pe conturul anvelopei clădirilor.

Trebuie urmărite următoarele aspecte:

  • Minimizarea punţilor termice – detalii și alcătuiri constructivei adecvate, prin limitarea valorii medii a transmitantei termice liniare
  • Utilizarea unor suprafețe vitrate performante, poziționarea corectă în raport cu alcătuirea constructivă a parții opace și etanșarea corectă pe contur, controlul unui factor de transmisie a energiei solare, g, adaptat la condițiile particulare ale fiecărei fațade în funcție de destinație, procent de vitrare, condiții de confort, orientare etc. precum și prevederea de dispozitive de protecție termică adecvate.
  • Evaluarea soluţiilor de anvelopă la transferul de masă.
  • Utilizarea inerţiei termice a clădirii și întocmirea verificărilor privind stabilitatea termică pentru alcătuirile constructive ușoare.
  • Minimizarea infiltraţiilor prin zonele de neetanşeitate ale clădirii, prevederea unui strat continuu de etanșare la aer.
  • Sistem tehnic prin care se face ventilarea clădirii cu recuperarea căldurii. Clădirea ar trebui să fie prevăzută cu sistem de ventilare dublu flux (echilibrat) cu recuperarea căldurii din aerul extras.
  • Caracteristicile termotehnice ale elementelor ce alcătuiesc anvelopa clădirii, respectiv capacitatea termică, izolația termică, încălzirea pasivă, elemente de răcire și punți termice, compartimentarea interioară și etanșeitatea la aer;
  • Instalațiile de încălzire a spațiului și de alimentare cu apă caldă menajeră, inclusiv caracteristicile în ceea ce privește izolarea termică a acestora;
  • Instalația de climatizare/condiționare a aerului;
  • Instalația de ventilare mecanică și/sau ventilare naturală, după caz;
  • Instalația de iluminat integrată clădirii;
  • Amplasarea clădirii, inclusiv orientarea, parametrii climatici exteriori și influența contextului peisagistic;
  • Sistemele solare pasive și de protecție solară;
  • Condițiile de climat interior, inclusiv cele prevăzute prin proiect;
  • Aporturile interne de căldură.
  • Sisteme solare active și alte sisteme de încălzire și/sau răcire, inclusiv electrice, bazate pe surse de energie regenerabilă;
  • Energie electrică produsă prin cogenerare sau trigenerare;
  • Centrale de încălzire și/sau de răcire de cartier sau de bloc;
  • Utilizarea luminii naturale;

Surse:

  • COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN, COMITETUL REGIUNILOR ȘI BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII – O strategie – cadru pentru o uniune energetică rezilientă cu o politică prospectivă în domeniul schimbărilor climatice, Bruxelles, 25.2.2015
  • METODOLOGIE DE CALCUL AL PERFORMANȚEI ENERGETICE A CLĂDIRILOR, INDICATIV MC 001/2006: REVIZUIRE METODOLOGIE; REVIZUIRE/ELABORARE DE COMENTARII ȘI EXEMPLE DE APLICARE
  • Legea nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor

www.studioae.ro

LinkedIN.com/company/studio-ae/

facebook.com/studioaearchitecture