Caietul de sarcini pentru Autostrada/Drum Expres București-Giurgiu va fi lansat în consultare publică săptămâna aceasta, a declarat Gabriel Budescu, directorul general al Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR), într-un interviu acordat pentru Radio România Actualități. Proiectul vizează o legătură modernă de la Giurgiu până la Autostrada A0 București Sud, sau chiar până la Autostrada A1 București-Pitești și Autostrada A2 – Autostrada Soarelui.
Analiza multi-criterială și soluțiile tehnice inovatoare
Proiectul include o analiză multi-criterială a cel puțin cinci scenarii de traseu, pentru a identifica cea mai bună variantă din punct de vedere tehnic și financiar. Conexiunile posibile includ viitorul Drum de mare viteză București-Alexandria, A1 București-Pitești și A2 București-Constanța. Decizia finală între autostradă și drum expres va fi stabilită în urma Studiului de Fezabilitate, care va analiza datele de trafic pentru a determina necesitatea unei autostrăzi.
Pe lângă soluțiile inovatoare, precum modelarea 3D Building Information Modelling (BIM), proiectantul va prezenta o analiză referitoare la materialele de construcții, fie din import, fie din producție internă. „Vom cere în caietul de sarcini o analiză pentru utilizarea materialelor de construcții din import sau din producție internă. Este important să decidem dacă facem drumul din beton, cimentul fiind produs în România, sau din bitum, pe care îl importăm”, a explicat Gabriel Budescu.
Importanța consultării publice și a studiului de fezabilitate
Consultarea publică a caietului de sarcini pentru Drumul de mare viteză București-Giurgiu este esențială, având în vedere elementele de noutate incluse în proiect. Acest proces va permite obținerea unui feedback valoros din partea pieței înainte de lansarea licitației în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP). Studiul de fezabilitate va avea o durată estimată între 18 și 24 de luni.
CNIR și dezvoltarea infrastructurii rutiere
CNIR este responsabilă de proiectele de dezvoltare a infrastructurii de transport rutier, având ca obiectiv îmbunătățirea mobilității și siguranței transportului, atingând timpi de deplasare comparabili cu cei din Uniunea Europeană și asigurând confortul în trafic. Măsura de înființare a CNIR contribuie la dezvoltarea pe termen lung a rețelei transeuropene de transport (TEN-T), facilitând funcționarea optimă a pieței interne comunitare și realizarea obiectivelor strategiei europene privind creșterea economică.
